Tehnobabble
Iaca, sa vedeti ce chestie datat naibii am patit. Sefu mi-a oferit (= m-a pus sa tin) cursul de anul intai la departamentul de engleza. Si ca sursa de inspiratie, mi-a sugerat cursul pe care l-am luat eu cand eram in anul intai - adica acu vreo zece anisori. Pardon, unsprezece.
Acu, mi-am amintit ca exact cursul ala am pus mana si l-am scris la computer. L-am si imprimat, ca veni vorba, insa pe ditamai imprimanta cu noua pini, si pe o banda oarecum obosita la vremea aceea. Asa ca mi s-a parut oarecum fara rost sa cobor in beci si sa caut prin mormane de hartii cursul in cauza. Care probabil ar putea fi citit doar in lumina ultravioleta si cu echipamente ale FBI-ului.
Asa c-am trecut la varianta doi: daca l-am scris, n-ar fi posibil sa-l am pe undeva?
Detin in proprietate 47 de cd-uri cu backupuri. Pe care le am frumos catalogate, sa-mi gasesc ce-mi trebuie. Drept e ca atunci cand am inceput sa fac chestia asta, am cam sarit primele vreo 15 - care erau ATAT de vechi, c-am zis ca nu-mi trebuie nimic de pe ele. Dupa cum se vede, m-am inselat.
Unii oameni mai slabi de inger ar zice ca faptul ca am gasit dracia pe primul cd pe care am cautat (si pe care l-am scris vreodata) e o dovada clara ca exista un dumnezeu binevoitor si ca Murphy a fost o vita incaltata. Tipii in cauza s-ar insela amarnic.
Dupa ce am gasit si copiat dracia pe hdd, sa-l desfac. CURS.ARJ. Dau eu sa-l deschid... password protected. Damn. Am incercat eu de mana si de picior vreo douazeci-treizeci de variante... nimic. Cine dracu sa mai stie ce parola as fi ales eu acu unspe ani? Mai ales ca n-aveam o politica bine stabilita de ales parole... Deja, cautatul in beci incepea sa sune bine.
Insa un adevarat ninja al focului nu se da batut cu una, cu doua. Am cautat un cracker de parole. Si l-am si gasit. Daca acu unspe ani as fi stiut ca o parola de patru caractere se poate sparge in doua secunde... probabil c-as fi pus o parola mult mai lunga, si acum as fi batut din buze.
Etapa urmatoare - deschiderea arhivei. Deschide-o daca ai cu ce. Ia de pe net ARJ-ul. Despacheteaza-l intr-un director. Incearca sa desfaci arhiva. Injura de mama si de tata. Cauta in ditamai documentatia (250 kb - oamenii astia erau nebuni!) cum se scrie linia de comanda, incearca sa-ti aduci aminte deosebirea intre command, switch si option (hint, unele sunt cu litera, altele cu liniuta, si ultimele cu doua puncte). In sfarsit, am reusit sa desfac arhiva.
Surprize-surprize, ca la televizor. Scrisesem dracia in Wordstar. Ala e (adica a fost) un program de scris ceva mai batran decat Wordperfectul. Si, ziceam eu, ceva mai bun. Wordstar pe care-mi amintesc ca-l am de la Raz pe vreo 15 sau 30 de dischete de 5.25 si 720kb bucata.
Ptiu, drace... Mi-am bagat nasul in fisierul sursa. Se intelege cat de cat ceva - insa pe bune daca nu-i mai usor de scris din nou de la zero decat sa-l corectezi sa poata fi citit. Ca wordstaru' asta isi marca destul de ciudat end of line-urile si end of paragraph-urile, ca sa nu mai vorbim de end of page. Si formatarile... hai sa nu vorbim de codarea formatarilor.
Ce dracului mai era de facut? Am intrat pe net, sa caut un convertor. Si-am aflat ca Microsoft a facut un convertor Wordstar to Word... cam pentru Office95, insa n-a fost niciodata inclus in pachetul Office. Ar fi disponibil la Microsoft pe site.
Dupa o mica cautare, as fi putut sa fac o mica corectie pe pagina tipului cu sfaturile. O fi fost candva disponibil convertorul la Microsoft, insa de atunci multe s-au intamplat.
Sapand in continuare (unde sapa sapa locul), am reusit pana la urma sa gasesc un convertor, care a facut treaba rezonabil de bine. Deja e editabila treaba.
Partea mai nasoala (traiasca Murphy) e ca cursul de acu o decada nu are prea multe chestii in comun cu cursul de acu. Asa c-o sa trebuiasca sa ma descurc cum pot.
In sfarsit... ce vroiam sa zic...
Neica, daca am avut probleme cu textul de acu zece ani, ce o sa se intample in alti zece ani cu restul de docomente personale? Poze, de exemplu. Din care am multicele. Probabil ca jpg-urile or sa ramana citibile, insa ce o sa se petreaca cu raw-urile? Ma cam gandesc sa le fac DNG-uri. Dar ma aia o lene...
Gata, am boscorodit suficient pe tema lui tehnologia. Las si pe Terry (asta e potaia lui Alberth) sa zica si el ceva.
K
Acu, mi-am amintit ca exact cursul ala am pus mana si l-am scris la computer. L-am si imprimat, ca veni vorba, insa pe ditamai imprimanta cu noua pini, si pe o banda oarecum obosita la vremea aceea. Asa ca mi s-a parut oarecum fara rost sa cobor in beci si sa caut prin mormane de hartii cursul in cauza. Care probabil ar putea fi citit doar in lumina ultravioleta si cu echipamente ale FBI-ului.
Asa c-am trecut la varianta doi: daca l-am scris, n-ar fi posibil sa-l am pe undeva?
Detin in proprietate 47 de cd-uri cu backupuri. Pe care le am frumos catalogate, sa-mi gasesc ce-mi trebuie. Drept e ca atunci cand am inceput sa fac chestia asta, am cam sarit primele vreo 15 - care erau ATAT de vechi, c-am zis ca nu-mi trebuie nimic de pe ele. Dupa cum se vede, m-am inselat.
Unii oameni mai slabi de inger ar zice ca faptul ca am gasit dracia pe primul cd pe care am cautat (si pe care l-am scris vreodata) e o dovada clara ca exista un dumnezeu binevoitor si ca Murphy a fost o vita incaltata. Tipii in cauza s-ar insela amarnic.
Dupa ce am gasit si copiat dracia pe hdd, sa-l desfac. CURS.ARJ. Dau eu sa-l deschid... password protected. Damn. Am incercat eu de mana si de picior vreo douazeci-treizeci de variante... nimic. Cine dracu sa mai stie ce parola as fi ales eu acu unspe ani? Mai ales ca n-aveam o politica bine stabilita de ales parole... Deja, cautatul in beci incepea sa sune bine.
Insa un adevarat ninja al focului nu se da batut cu una, cu doua. Am cautat un cracker de parole. Si l-am si gasit. Daca acu unspe ani as fi stiut ca o parola de patru caractere se poate sparge in doua secunde... probabil c-as fi pus o parola mult mai lunga, si acum as fi batut din buze.
Etapa urmatoare - deschiderea arhivei. Deschide-o daca ai cu ce. Ia de pe net ARJ-ul. Despacheteaza-l intr-un director. Incearca sa desfaci arhiva. Injura de mama si de tata. Cauta in ditamai documentatia (250 kb - oamenii astia erau nebuni!) cum se scrie linia de comanda, incearca sa-ti aduci aminte deosebirea intre command, switch si option (hint, unele sunt cu litera, altele cu liniuta, si ultimele cu doua puncte). In sfarsit, am reusit sa desfac arhiva.
Surprize-surprize, ca la televizor. Scrisesem dracia in Wordstar. Ala e (adica a fost) un program de scris ceva mai batran decat Wordperfectul. Si, ziceam eu, ceva mai bun. Wordstar pe care-mi amintesc ca-l am de la Raz pe vreo 15 sau 30 de dischete de 5.25 si 720kb bucata.
Ptiu, drace... Mi-am bagat nasul in fisierul sursa. Se intelege cat de cat ceva - insa pe bune daca nu-i mai usor de scris din nou de la zero decat sa-l corectezi sa poata fi citit. Ca wordstaru' asta isi marca destul de ciudat end of line-urile si end of paragraph-urile, ca sa nu mai vorbim de end of page. Si formatarile... hai sa nu vorbim de codarea formatarilor.
Ce dracului mai era de facut? Am intrat pe net, sa caut un convertor. Si-am aflat ca Microsoft a facut un convertor Wordstar to Word... cam pentru Office95, insa n-a fost niciodata inclus in pachetul Office. Ar fi disponibil la Microsoft pe site.
Dupa o mica cautare, as fi putut sa fac o mica corectie pe pagina tipului cu sfaturile. O fi fost candva disponibil convertorul la Microsoft, insa de atunci multe s-au intamplat.
Sapand in continuare (unde sapa sapa locul), am reusit pana la urma sa gasesc un convertor, care a facut treaba rezonabil de bine. Deja e editabila treaba.
Partea mai nasoala (traiasca Murphy) e ca cursul de acu o decada nu are prea multe chestii in comun cu cursul de acu. Asa c-o sa trebuiasca sa ma descurc cum pot.
In sfarsit... ce vroiam sa zic...
Neica, daca am avut probleme cu textul de acu zece ani, ce o sa se intample in alti zece ani cu restul de docomente personale? Poze, de exemplu. Din care am multicele. Probabil ca jpg-urile or sa ramana citibile, insa ce o sa se petreaca cu raw-urile? Ma cam gandesc sa le fac DNG-uri. Dar ma aia o lene...
Gata, am boscorodit suficient pe tema lui tehnologia. Las si pe Terry (asta e potaia lui Alberth) sa zica si el ceva.
K
posted by Kyshtock at 4:43 PM
4 Comments:
Interesanta aventura! Si eu am trecut printr-o treaba oarecum identica acum vreo citeva luni cind am decis sa convertesc toate fisierele din liceu(!) din format Wordstar si MS Word 2.0 la un format Word modern. Le-am dovedit pina la urma, insa a durat multe ore.
Ce mi-a placut insa mai mult este sa recitesc diversele eseuri si teme de casa si scrisori mai mult sau mai putin amoroase din perioada respectiva. Recomand amatorilor exercitiul chiar si numai pentru amintiri -- merita! ;)
Bai, R, tu scriai scrisori de amore sau de rascumparare? Sa nu-mi spui ca scriai chestii siropoase cu wordstarul in loc de stilou si hartie roz si parfumata...
Dragul meu, puiul meu, dar mare e gradina Domnului daca incape si un farmacist paranoic de isi paroleaza cursurile de anul 1 de parca ar fi arhivele efbiaiului. Recunoaste mai bine ca bagasesi in curs toate numerele de telefon ale gagicilor din facultate, codul de acces la colectia de poze Playboy si formula de sinteza a cocainei si a antidotului gripei de gaina. Ca o minte de gaina iti trebuie ca sa te protejezi asa frenetic. Spre deosebire de cestalalt, proramator cu alura de cocos :) - pai eu n-am scris o scrisoare de dragoste pe care sa n-o rup plin de jena inainte sa o trimit de o gramada de vreme, mai. Si eu o scriam la inspiratie, cu pixu', fara copy'n'paste !
Bai, sincer, nici eu nu stiu exact de ce mama dracului am pus parola. Imi vin in cap totusi cateva optiuni. Prima ar fi ca-n directorul ala mai erau niscaiva chestii sensibile (pana si farmacistul paranoic de anul I are chestii sensibile - si nu doar in chiloti). A doua ar fi ca tocmai ce invatasem sa pun parole. Si restul nu se mai pot spune icisa.
Intrebarea interesanta e ce ma fac ACUM daca uit vreo parola mai importanta - ca-s MARI. Ei, cum evolueaza chestiile, poate ca-n zece ani tot in juma de secunda o sparge...
Post a Comment
<< Home