Aventuri de Paste
Azi, dupa cum unii din voi stiti, e Pastele. Asta inseamna ca azi-noapte a fost Invierea, care presupune multimi mari de oameni cu lumanari in mana. Nu era sa ratez asa subiect de poze. Insa, fir-ar sa fie de treaba, UNDE?
Eu detin un unchi, care detine un balcon cu imagine aproximativ spre o biserica. Imaginea este din pacate perturbata de o carciuma (in care joaca oamenii biliard si de Paste). Asa ca-mi trebuia o varianta de rezerva. Plan B, mitropolia.
Cu ce sa ma duc eu la respectivul unchi? Masina era destul de buna, tinand cont ca aveam de carat o tona de scule foto si un trepied maricel. Asa c-am luat bicicleta - si obligatoriu, rucsacul. Plimbarica pana in Piata Unirii, unde-mi aleg trei locuri decente de pozat, calculand ditamai marea de oameni.
Scurtand povestea, oamenii n-au binevoit sa treaca in numar mare prin fata balconului de care ziceam, asa c-am roit-o la mitropolie. Oprindu-ma pe drum la o alta biserica, insa fara mare succes, pentru ca n-am stat sa scot trepiedul.
In spiritul admiratiei fata de autoritatile din Bucuresti, la 12 noaptea, de Inviere, se stropeau strazile. Exact ce-si doreste mai tare un biciuclist.
La mitropolie, mi-am dat jos trepiedul din rucsac, aparatul de la gat si curul de pe bicicloanta si m-am apucat sa fac poze. Politai cacalau. Na, chiar daca faci poze esti totusi aware de ce se intampla prin jurul tau. Si-n jurul meu s-a intamplat ca un politai a venit pe sestache si mi-a sutit bicla. Si-a plecat lent cu ea in rasetele colegilor. Chestia si mai amuzanta a fost ca tembelul a lasat Passatul cu cheile in contact la doi metri de mine. Pana la urma am facut schimb, la insistentele lui, desi nu-l inteleg foarte bine. Bicla nu consuma benzina, nu te incurci cu ea in trafic si mai faci si sport.
Pana la urma am facut cateva poze, inclusiv cu I.P.S. Nu cu John, sau cine dracu era ips, ci cu nenea Teo. Lipesc cateva sa vedeti si voi.
Eu detin un unchi, care detine un balcon cu imagine aproximativ spre o biserica. Imaginea este din pacate perturbata de o carciuma (in care joaca oamenii biliard si de Paste). Asa ca-mi trebuia o varianta de rezerva. Plan B, mitropolia.
Cu ce sa ma duc eu la respectivul unchi? Masina era destul de buna, tinand cont ca aveam de carat o tona de scule foto si un trepied maricel. Asa c-am luat bicicleta - si obligatoriu, rucsacul. Plimbarica pana in Piata Unirii, unde-mi aleg trei locuri decente de pozat, calculand ditamai marea de oameni.
Scurtand povestea, oamenii n-au binevoit sa treaca in numar mare prin fata balconului de care ziceam, asa c-am roit-o la mitropolie. Oprindu-ma pe drum la o alta biserica, insa fara mare succes, pentru ca n-am stat sa scot trepiedul.
In spiritul admiratiei fata de autoritatile din Bucuresti, la 12 noaptea, de Inviere, se stropeau strazile. Exact ce-si doreste mai tare un biciuclist.
La mitropolie, mi-am dat jos trepiedul din rucsac, aparatul de la gat si curul de pe bicicloanta si m-am apucat sa fac poze. Politai cacalau. Na, chiar daca faci poze esti totusi aware de ce se intampla prin jurul tau. Si-n jurul meu s-a intamplat ca un politai a venit pe sestache si mi-a sutit bicla. Si-a plecat lent cu ea in rasetele colegilor. Chestia si mai amuzanta a fost ca tembelul a lasat Passatul cu cheile in contact la doi metri de mine. Pana la urma am facut schimb, la insistentele lui, desi nu-l inteleg foarte bine. Bicla nu consuma benzina, nu te incurci cu ea in trafic si mai faci si sport.
Pana la urma am facut cateva poze, inclusiv cu I.P.S. Nu cu John, sau cine dracu era ips, ci cu nenea Teo. Lipesc cateva sa vedeti si voi.
posted by Kyshtock at 9:14 PM
0 Comments:
Post a Comment
<< Home